Feed on
Posts
Comments

Partea centrală a palatului mitropolitan © Univ. Cernăuți

Palatul mitropolitan din Cernăuți a fost introdus anul trecut în Patrimoniul Mondial UNESCO. Știrea nu a stârnit niciun fel de reacție în România, fiindcă nu a fost mediatizată deloc. Totuși, ar fi meritat puțină atenție, pentru că monumentul este legat nemijlocit de istoria românilor.

Astfel, în spatele ridicării edificiului se află episcopul român Eugeniu Hacman, cel care a convins autoritățile de la Viena să creeze o mitropolie ortodoxă la Cernăuți și să autorizeze ridicarea reședinței mitropolitane. Continue Reading »

Blazonul Clujului de pe clădirea Primăriei vechi ©7C

Blazonul Clujului de pe clădirea Primăriei vechi ©7C

(Post reluat. Publicat inițial în septembrie 2009. Nu s-a schimbat nimic de atunci.)
Nu multe sunt oraşele care se pot lăuda cu o stemă atestată încă din 1377, aşa cum este cazul Clujului. Totuşi, venerabila stemă a oraşului de sub Feleac a ajuns să fie un samizdat, atâta vreme cât stema oficială, folosită de municipalitate, este o fantezie produsă în 1995 de o elevă (!), în cadrul unui concurs organizat de primărie. Continue Reading »

Recent, pe agenda publică clujeană a reapărut ideea, binevenită, de a salva de la uitare și degradare una dintre primele statui de pe actualul teritoriu al orașului, cea a Sfântului Donatus, amplasată pe o proprietate privată de pe dealul Hoia, puțin deasupra Muzeului Etnografic, secția în aer liber.

Într-o fotografie din secolul al XIX-lea încă se poate observa mâna dreaptă a statuii/ Foto: Veres Ferenc

Între timp, Sfântul Donatus a rămas ciung/ Foto: Tiberiu Fărcaș - Ziua de Cluj

Ideea este mai veche, starea avansată de degradare a statuii fiind sesizată de presa locală încă de acum trei ani. Și atunci, ca și acum, s-a făcut însă o confuzie între Sfântul Donatus și Donath, legendarul cioban care, potrivit tradiției, ar fi salvat Clujul de turci. De vină sunt o legendă urbană și o serie de coincidențe. Continue Reading »

mihai serban

Mihai Şerban

În curând va vedea lumina tiparului o monumentală istorie a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj. În aşteptarea volumului, reiau un post de acum aproape doi ani, despre unul dintre fondatorii acestei instituţii, profesorul Mihai Şerban, o personalitate prea puţin cunoscută a Clujului interbelic.

O sumedenie de personalităţi din Transilvania nu şi-au găsit locul cuvenit în istorie pentru că nu au fost considerate „politically correct” de regimul comunist-naţionalist: fie nu erau români, şi atunci au fost epuraţi pentru a nu atenta asupra caracterului neapărat românesc al regiunii, fie erau români care au reuşit să ajungă în vârful societăţii, dar atunci nu dădeau bine, pentru că alura lor era de natură să compromită mitul naţiunii oprimate.

O altă pleiadă de personalităţi, din perioada modernă-contemporană de această dată, au fost trecute în plan secund deoarece convingerile lor politice nu puteau fi nicidecum împăcate cu dictatura proletariatului.

Categoria „Panteon” a blogului este dedicată tuturor acestor marginalizaţi sau semimarginalizaţi, iar primul portret este cel al profesorului Mihai Şerban, unul din fondatorii agronomiei moderne din România, delegat la Conferinţa de Pace de la Paris de după primul război mondial, secretar de stat şi deputat ţărănist în perioada interbelică.

Majoritatea informaţiilor despre el le deţin din studiile realizate de dr. Mihai Cucerzan, pe care le-am completat cu cercetări proprii. Continue Reading »

Cluj by night/ Foto: Sándor Bodor

Primăria Municipiului Cluj-Napoca organizează, în perioada 30 septembrie – 2 octombrie, evenimentul „Zilele Centrului Istoric al municipiului Cluj-Napoca“.

„Odată cu această ocazie se creează premisele necesare unei (re)întoarceri la atmosfera de altădată a Clujului medieval. Centrul istoric va fi însufleţit de piese de teatru, dansuri specifice epocii, concerte de muzică medievală, expoziţii fotografice şi parade ale costumelor medievale. Apogeul evenimentului va fi realizat în momentul în care, nu mai puţin de şase clădiri, piese de rezistenţă ale arhitecturii centrului istoric, vor fi iluminate simultan, într-o cromatică multicoloră“, se arată într-un comunicat de presă al primăriei. Continue Reading »

În Brașov

Probabil cel mai frumos oras din țară, în 34 de fotografii.
Coloana sonoră: Horea Crișovan (chitară electrică) & Filarmonica Banatul.

În 1923 vedea lumina tiparului „Clujul”, o „publicațiune” din Biblioteca „Orașele noastre”, sponsorizată de Fundațiile Culturale Regale. Scopul cărții era de a face cunoscut Clujul în rândul publicului larg din România Mare, o țară care tocmai se descoperea pe sine.

Coperta cărții

„Între Nistru și Tisa, dela Balcic de pe malul Mării Negre până la Sighetul Maramureșului, sunt o mulțime de orașe – centre de vieață economică și culturală – pe cari nu le cunosc nici chiar Românii culți cari locuesc la câteva zecimi de kilometri departe de ele. Și este firesc să fie așa, după condițiile de vieață dinainte de răsboiu, când sistematic și prin toate mijloacele privirile Românilor din țările acum reunite cu Regatul – până acum singura țară și stat de vieață și de cultură românească – erau întoarse de la el spre părțile opuse, spre centrele Statelor cari stăpâneau acele țări românești: Basarabenii spre Petersburg, Moscva și Chiev; Bucovinenii spre Viena; Ardelenii, Bănățenii și Ungurenii spre Budapesta”.

Așa explica necesitatea acestor „publicațiuni” academicianul Ion Bianu, îngrijitorul bibliotecii. Cărțulia despre Cluj tipărită în lumina celor scrise de Bianu are sub 80 de pagini și este semnată de „Victor Lazăr, prof. la Școala Normală de Învățători din Cluj”. Iată cum era descris Clujul contemporan în această lucrare: Continue Reading »

Older Posts »